| Comunitatea italiană din
comuna tulceană Greci a sărbătorit
hramul bisericii catolice din localitate,
"Sfânta Lucia". Pentru că,
în acest an, 13 decembrie pica
într-o zi de luni, primarul Neculai
Caraua a decis ca "Santa Lucia" să
fie sărbătorită în
avans, pe 11 decembrie. "Am avut foarte
mulţi invitaţi - reprezentanţi
ai Ambasadei Italiei în România,
deputatul italienilor, Mircea Grosaru,
care ne-a ajutat anul acesta să
reabilităm biserica. A fost o
slujbă frumoasă, copiii
pregătiţi de cadrele didactice
ne-au încântat cu un spectacol,
iar la final a avut loc o masă
cu bucate tradiţionale italiene",
a declarat edilul pentru Agerpres.
Cel mai aşteptat moment al zilei
a fost slujba oficiată de părintele
Vicenţiu Pal în biserica
renovată în acest an din
fondurile obţinute de dl Mircea
Grosaru pentru Comunitatea italiană.
Părintele le-a citit enoriaşilor
scrisoarea trimisă din Greci
arhiepiscopului catolic de Bucureşti
pe data de 12 august 1912, scrisoare
care a atras fondurile cu ajutorul
cărora a fost finalizată
construcţia bisericii:
"Noi, semnatarii acestei scrisori,
membri ai comunităţii catolice
din Greci, cu multă încredere
apelăm la bunăvoinţa
voastră într-o problemă
care ne apasă pe inimă.
Au trecut deja două luni de când
am reluat lucrările la bisericuţa
noastră, lucrări începute
cu doi ani în urmă, dar
întrerupte multă vreme.
Din cauza acestei lungi întreruperi,
clădirea s-a degradat în
mare parte. Deocamdată am finalizat
zidăria, am tencuit exteriorul
şi cu ajutorul bunului Dumnezeu
sperăm să ducem la bun sfârşit
şi interiorul. Din păcate,
în aceste vremuri de criză,
lipsesc muncitorii calificaţi,
iar atunci când sunt găsiţi
cer foarte mult ca plată pentru
munca lor. La acest neajuns se adaugă
şi preţurile tot mai mari
de achiziţie a materialelor de
construcţie. Finisarea pereţilor
la interior, montarea ferestrelor
şi a uşii, precum şi
tâmplăria presupun o cheltuială
de cel puţin o mie de lei. Fiecare
familie contribuie cu cinci lei lunar,
însă este insuficient. Oricât
ne-am strădui, este imposibil
să terminăm lucrările
doar cu forţe proprii. Pe de
altă parte, ar fi o mare suferinţă
pentru noi dacă s-ar opri iarăşi
lucrările, căci ne-am săturat
să tot fim luaţi în
râs de schismatici, care privesc
cu satisfacţie ruinarea lăcaşului
nostru de cult înainte de a fi
fost terminat. Iată de ce apelăm
acum, aflaţi la mare strâmtorare,
la prea-iubitul nostru arhiepiscop,
în speranţa că vom
simţi ajutorul şi ocrotirea
sa părintească, aşa
cum s-a întâmplat cu ocazia
preţioasei voastre vizite pastorale
de anul trecut. Ne punem toată
nădejdea în Excelenţa
Voastră şi cu umilinţă
vă implorăm să ne susţineţi
în continuarea lucrărilor.
Să ne ierte Excelenţa Voastră
îndrăzneala, dar nu avem
altă soluţie. Primiţi,
vă rugăm, salutările
şi recunoştinţa noastră,
pe care le confirmăm respectuos".
Au semnat Giovanni Roman Vals, Luigi
Roman Vals, Dante Roman Vals, Angelo
Boro, Giuseppe Sachetti, Angelo Sachetti,
Primo Grigorenzo şi Vicenzo Rosa.
La slujba desfăşurată
la biserica "Sfânta Lucia" au
luat parte părintele protopop
de Brăila, care răspunde
administrativ şi de parohia din
Greci, părintele de la Buzău,
părintele de la Galaţi şi
părintele de la Tulcea.
Petrecerea de Santa Lucia
a avut loc la hanul "Angelo"
După terminarea slujbei de la
biserică, o mare parte a participanţilor
a luat drumul hanului "Angelo", unde
a avut loc petrecerea. Acolo s-a mâncat,
s-a dansat şi, mai ales, s-a
cântat. După spectacolul
de dans pus în scenă de
formaţia locală de copii,
etnicii italieni, cu mic cu mare,
au început să cânte
cântece italieneşti, transmise
din moşi strămoşi.
în elegantul local situat la
răscrucea drumurilor care duc
spre Greci şi, respectiv, Tulcea
au răsunat şi acordurile
imnului RO.AS.IT., "Frumoasă
eşti, Italie".
Comuna Greci are în prezent
5800 de locuitori, dintre care 160
sunt de origine italiană
Prima atestare este din 1790
Localitatea Greci a fost întemeiată
de români şi este menţionată
pentru prima dată, conform Primăriei
comunei Greci, în harta statistică
austriacă din 1790 sub forma
de Greczj, iar pentru că majoritatea
locuitorilor se ocupa cu grădinăritul,
în actele de proprietate turceşti,
aşezarea a mai fost denumită
şi Saganlic, ceea ce înseamnă
'cepărie'. Existenţa comunităţii
romano-catolice din localitatea Greci
se explică prin sosirea, pe la
1885, a unei colonii de italieni,
meşteri renumiţi în
prelucrarea granitului, veniţi
în această zonă dobrogeană
la deschiderea carierelor din Iacobdeal,
Turcoaia şi Greci. La început
erau doar sezonieri, locuind în
casele puse la dispoziţie de
către administraţia carierelor.
în sezonul neprielnic muncii
sub cerul liber, se întorceau
în Italia la casele şi familiile
lor. Apoi, văzând cum se
trăieşte aici, unii reveneau
în România împreună
cu familiile, stabilindu-se în
comuna Greci şi formând
comunitatea de astăzi. în
comună există două
biserici - cea ortodoxă, construită
în jurul anului 1883, pe o temelie
mai veche, cu hramul Sfântul
Haralambie, precum şi biserica
catolică ridicată de italieni
în 1912, cu hramul Sfintei Lucia.
Sfânta Lucia a fost aşezată
de Dante în stânga lui Ioan
Botezătorul
Martira Sfânta Lucia a trăit
şi a murit în oraşul
Siracusa, din sud-estul Siciliei.
Potrivit greco-catolic.ro, ea se bucura
de un cult deosebit atât în
Biserica de Apus cât şi
în cea de Răsărit,
este amintită în Canonul
roman - (astăzi rugăciunea
I euharistica) din Liturghie chiar
de pe vremea Papei Grigore cel Mare
(590-604), şi are un loc deosebit
în iconografia creştină,
fie singură, fie împreună
cu sfintele Tecla, Barbara, Agata,
Agnesa şi Ecaterina. Cu începere
din secolul al VI-lea, a circulat
o scriere cu Passio Sanctae Luciae,
care prin faptele relatate despre
viaţa şi martiriul tinerei
fecioare a alimentat "lumina" credinţei
şi curajul în multe suflete.
Dante Alighieri, după ce a invocat-o
şi a rugat-o să îi
protejeze lumina ochilor şi a
inimii, a aşezat-o la stânga
lui Ioan Botezatorul, pe una dintre
cele mai înalte trepte ale Paradisului.
în anul 1894, arheologii au descoperit
în catacombele din Siracusa o
inscripţie cu numele Sf. Lucia,
pe locul unde se spunea că a
fost mormântul ei; prin această
descoperire au fost spulberate dubiile
ridicate de unii istorici asupra existenţei
reale a tinerei martire.
Puteţi citi "Romulus şi
Remus" şi pe blog, la adresa
http://romulussiremus.wordpress.com
|
