Untitled Document
 
Despre noi Legislaţie Multimedia Parteneri Scurt Istoric Manifestări Culturale
   
Prima pagină
Istoricul Asociaţiei
Informatii generale
Comunicate de presă
Legături utile
"Siamo di nuovo insieme"
Newsletter
Contact

Evenimente
Noi demersuri pentru învățământul în limba maternă italiană
Ioana Grosaru, preşedintele Asociației Italienilor din România - RO.AS.IT., s-a întâlnit luni, 23 februarie, cu Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației şi Cercetării. Tema centrală a întrevederii a fost învățământul în limba maternă italiană. Doamna Grosaru a prezentat situația etnicilor italieni în ceea ce priveşte educația şi a subliniat necesitatea continuării demersurilor pentru înființarea unor clase cu predare în limbă italiană ca limbă maternă atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din țară....
A avut loc deschiderea concursului “Călătoria mea multiculturală - 2015”
Membrii Comisiei de Învățământ a Consiliului Minorității Naționale s-au întâlnit luni, 23 februarie, la sediul Ministerului Educației şi Cercetării Útiințifice, prilej cu care a avut loc deschiderea concursului “Călătoria mea multiculturală - 2015”....

Contact
 

 
 
 

Cuvinte cautate frecvent
 
românia, italia, minoritati, asociatie, italieni, deputat, european, presa, national , administratia, drepturi, decizie, politici, international, secretar de stat, protocolul, patrimoniului, document, consiliu, comitet director  
 
 
 

 
 
 
 

REVISTA "SIAMO DI NUOVO INSIEME"

A apărut ultimul număr al revistei "SIAMO DI NUOVO INSIEME".

      Începând cu luna august 2008, revista “Siamo di nuovo insieme” va putea fi citită şi on-line în cadrul site-ului Asociaţiei RO.AS.IT., fapt ce va permite un acces mai larg şi mai facil la reflectarea problemelor şi activităţilor minorităţii italiene, precum şi largirea ariei de impact şi comunicare natională şi internaţională.

Aşteptăm articolele Dumneavoastră la următoarele adrese de e-mail:
siamodinouvoinsieme@roasit.ro, gtarabega@yahoo.com

SUMAR nr. 12-13 / 2009

 

 

Festivalul Italian, în premieră la Bucureşti

Vizita la Roma a delegaţiei oficiale a Camerei Deputaţilor din Parlamentul României

Un nobil cu suflet nobil. Acad. Alexandru Pesamosca

 

Il colore ? la mia vita. O nouă fereastră spre artă în oraşul Oţelu Roşu

L'amicizia ? come l'anima, una volta partita non ritorna pi�

INTER ha vinto lo scudetto

Fişier. Schedario

 

Album de familie. Familia Pietro 20 şi Maria Olivotto

"Istoria minorităţilor din România", un manual unic în Europa

Talente împlinite. Audiţie-concurs la RO.AS.IT

 

Judecata de Apoi zugrăvită de iconarii ţărani români

în premieră absolută în România Parisiana D'Este de Gaetano Donizetti

 

   

Revista Nr. 12-13 - descarca - AICI (format pdf)

 

INTERVIU

"Există încă o Italie în afara Italiei"
Interviu cu Excelenţa Sa dl. Mario Cospito, Ambasador al Italiei la Bucureşti


Rep. Excelenţă, deşi v-aţi început mandatul de ambasador al Italiei în România numai de câteva luni, aţi reuşit să fiţi foarte prezent atât în viaţa social-culturală a Capitalei, cât şi în teritoriu, acoperind aproape jumătate de ţară. Care a fost impactul acestor vizite asupra activităţii Dvs. ulterioare?
Excelenţa Sa Mario Cospito. Am vizitat în primul rând judeţe cu o consistentă prezenţă italiană, fie că era vorba despre comunitatea italiană istorică, fie despre întreprinzătorii italieni veniţi după 1990 în România. Am constatat o prezenţă italiană majoră în judeţe ca Timiş (numai în Timişoara şi în împrejurimile ei activează peste 10.000 de italieni), Hunedoara, Arad, Bihor (peste 5.000 numai în Oradea), Braşov, Iaşi ş.a. Comunitatea italienilor din aceste judeţe este foarte activă şi dinamică, atât din punct de vedere economic, cât şi cultural. Datorită ei a fost posibil ca mari interpreţi italieni şi orchestre celebre, ca cea a Scalei din Milano, să concerteze la Timişoara. în Universităţile din Timişoara şi Arad se predă limba italiană, la Timişoara există, de asemenea, şcoli în care se predă limba italiană. La Arad şi Braşov găsim caracteristici similare. Consider că dacă vom acţiona astfel şi în continuare, vom fi pe drumul cel bun.
Rep. în timpul acestor călătorii aţi avut prilejul să întâlniţi şi etnici italieni din emigraţia istorică?
M.C. M-am dus chiar special să vizitez vechile comunităţi de italieni de la Braşov, Hunedoara şi chiar pe cea din satul Greci (Tulcea). Sunt trentini, veneţieni, friulani, bergamasci etc., care au venit în România să lucreze ca mineri, silvicultori, dulgheri, mozaicari, constructori. Vechea comunitate italiană a reuşit să supravie- ţuiască, iar din rândul ei s-au ridicat şi personalităţ i importante. Au rămas acum copiii şi nepoţ ii lor. La Brad, de exemplu, Roberta Caprilli, o italiancă românizată, este un viceprimar stimat.
Rep. Credeţi că Ambasada Italiei ar putea să-şi asume rolul de "cloşcă" pentru aceste mici comunităţi istorice existente pe aproape întreg teritoriul ţării noastre?
M.C. Ambasada şi Consulatul Italiei la Bucureşti urmăresc cu afecţiune destinul lor. Dar pentru o intervenţie sistematică este necesar să facem, cu sprijinul autorităţilor române de resort, un recensământ serios pentru a şti câţi italieni sunt cu adevărat. Numai după ce vom avea o fotografie reală a acestei situaţii, vom putea interveni, nu numai din punct de vedere financiar (pentru că am văzut personal că unii trăiesc în condiţii dificile, au nevoie de medicamente, de hrană, de asistenţă socială), dar intenţionăm să desfăşurăm şi o importantă activitate culturală menită să-i ducă la aproprierea patrimoniului lor cultural de origine. Avem în vedere, în acest sens, şi directiva Uniunii Europene privind recuperarea rădăcinilor culturale de către minoritari.
Rep. Dacă facem o comparaţie între emigraţia italienilor în România de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX şi actuala emigraţie a românilor în Italia, vedeţi vreo diferenţă?
M.C. Numărul lor este singura diferenţă majoră. Dacă numărul italienilor veniţi atunci în România se cifra la cca 130.000 de persoane, numărul românilor care au venit în ultimii ani în Italia depăşeşte cu mult această cifră, fiind vorba despre aproape un milion de persoane. Apoi, acum situaţia este diferită pentru că România este ţară membră a Uniunii Europene şi, în virtutea acestui fapt, românii au drepturi care trebuie respectate de toate statele membre.
Rep. Cum vedeţi politica statului italian vizavi de emigraţie şi modul în care aceasta se reflectă în proiectele Ministerului Italian al Afacerilor Externe, unde, din câte ştim noi, funcţionează un Departament pentru emigraţie?
M.C. Eu am lucrat în acel Departament. Există în exterior 60 de milioane de italieni, adică aproape tot atâţi câţi suntem şi în interirorul Italiei. Există încă o Italie în afara Italiei. Acordăm asistenţă comunităţilor din Argentina, Canada, Germania, Austria etc. Unii au ales să se reîntoarcă în patrie, alţii au rămas acolo unde au crezut că este mai bine pentru ei. Le acordăm asistenţă celor care se întorc, dar şi celor rămaşi. îi asistăm pe cei bolnavi, pe cei răniţi în diferite războaie, pe cei care au ajuns, din nefericire, în închisori. Toţi membrii comunităţilor italiene din exterior se bucură de asistenţă culturală şi au drept de vot în Italia. în Parlamentul Italian sunt 12 deputaţi şi 6 senatori care se ocupă de problemele italienilor de peste hotare.
Rep. Toată lumea a fost plăcut impresionată de dimensiunea extraordinară pe care aţi acordat-o anul acesta sărbătoririi Zilei Naţionale a Italiei prin organizarea "Festivalului Italian" cu un program atât de cuprinzător şi variat. ştiaţi că după E.S. dl. Amaduzzi, sunteţi considerat cel mai potrivit Ambasador al Italiei pentru România?
M.C. Nu ştiam, dar îmi face plăcere.
Rep. Acea suită de manifestări şi evenimente "în cascadă" despre care aminteam mai sus, precum şi alte prezenţe culturale italiene de prestigiu în România, pe de o parte, iar pe de altă parte acţiunile organizate de autorităţile române în Italia (la care Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT. - a fost parteneră), contribuie ele oare la reinstalarea păcii între noi?
M.C. Sunt mesaje foarte importante şi consider că este o politică foarte utilă. Sunt prea multe lucruri care ne leagă, iar neînţelegeri pasagere nu ne pot despărţi. Toată cultura română a văzut Italia ca punct de referinţă. Legăturile dintre noi sunt multe şi solide. Să dau numai câteva exemple elocvente: în România există zeci de consulate italiene (42 faţă de 22 în Franţa). Avem nouă linii aeriene (dacă o adăugăm şi pe cea care urmează să se deschidă pe ruta Suceava-Veneţia), care leagă 25 de oraşe italiene de 15 oraşe româneşti, efectuând 350 de zboruri pe săptămână. Linii internaţionale de autocar leagă cele mai mici sate din Italia de cele mai mărunte aşezări din România ş.a., ş.a.
Rep. Cunoşteaţi România înainte de a vă prezenta la post?
M.C. Desigur. Am venit în România de şapte ori în interes de serviciu şi de două ori în vacanţă, în Delta Dunării şi la Bucureşti. în 1997 am scris o carte despre România şi economia de piaţă. De altfel, mi-a plăcut întotdeauna să călătoresc. în ADN-ul meu este înscris acest lucru. în calitate de consilier economic interna- ţional am efectuat 200 de misiuni în exterior. Dacă nu aş fi intrat în diplomaţie aş fi activat într-o organizaţie mondială de caritate. Mi-ar fi plăcut poate să fiu medic şi să asist persoane aflate în dificultate, oriunde pe glob. Am întâlnit în lume ONG-uri cu o activitate splendidă.
Rep. Cum vi s-a părut România la această întoarcere, acum când aţi revenit pentru un lung sejur?
M.C. M-a surprins Bucureştiul. S-a schimbat foarte mult, din păcate nu şi traficul. Capitala dumneavoastră este un oraş foarte frumos, cu o viaţă culturală extrem de bogată şi de interesantă, mai ales cea de seară. Oferă multe oportunităţi de distracţie chiar şi unui străin. Sunt multe locuri de divertisment, ca de exemplu localurile din Piaţa Amzei unde se cântă jazz şi pe care îmi place să le frecventez. Soţiei mele îi place să meargă la teatru şi nu demult a văzut spectacolul Opera de trei parale la "Nottara". ştia piesa, dar mi-a mărturisit că a înţeles mai mult de 45% din ceea ce se spunea pe scenă. E un avantaj şi pentru noi şi pentru dvs. că limbile noastre se aseamănă. Românii din Italia, cei care nu stau în mediu românesc, ci socializează cu italienii, învaţă repede limba şi se pot integra cu uşurinţă. Nu sunt ca italienii noştri care îşi crează comunităţi închise în ţările în care emigrează. în Africa de Sud, de exemplu, am cunoscut oameni care lucrau acolo de 60-70 de ani şi nu ştiau engleza. Spre deosebire de voi, ei nu fac nici un efort să înveţe limba ţării în care trăiesc.
Rep. Sper ca originile noastre comune, limbile surori pe care le vorbim să ne ajute să depăşim micile istorii care au încercat să ne despartă şi să conlucrăm în continuare pentru binele tuturor într-o Europă comună şi unită, în întreaga ei diversitate.

Gabriela Tarabega

sus

 

 
   

 

 

       
© RO.AS.IT - Asociatia Italienilor din Romania. Toate drepturile rezervate.