 | Domnul Andi Grosaru, secretarul general al Asociației Italienilor din România - RO.AS.IT., a participat, pe 28 februarie, la Consiliul Partidului Democrat European (PDE), prilej cu care a fost adoptat Manifestul acestei grupări. La eveniment au mai participat membri din Italia, Franța, Slovacia, Cipru, Ţara Bascilor, San Marino şi Insulele Canare, precum şi oaspeți din Cehia şi Portugalia.
Reuniunea de la Bruxelles a fost deschisă de discursul domnului Francesco Rutelli, co-preşedintele PDE: “A venit timpul pentru reorganizare. Pentru a apăra şi reînvia idealul european, Europa trebuie să se schimbe. Dacă europenii nu sunt uniți, vor fi zdrobiți de puterile globale”.
La rândul său, Marielle de Samez, secretar general al PDE, a declarat: “Reprezentam forța europeană care doreşte întruchipeze schimbarea. Depinde de noi să milităm pentru o Europă de mâine mai democratică şi mai eficientă. Europa are nevoie urgentă de o forță pro-europeană, o forță care să transceadă scindarea națională de tipul stânga-dreapta”.
După adoptarea în unanimitate a Manifestului, Francesco Rutelli a subliniat importanța celor 10 puncte cuprinse în document.
Pe 12 martie, PDE va desemna numele candidatului pe care îl susține pentru preşedinția Comisiei Europene.
Va prezentam, pe scurt, continutul manifestului PDE:
“DE LA CRIZA ÎN EUROPA LA O SPERANŢĂ EUROPEANĂ RENĂSCUTĂ.
TIMPUL PENTRU RECONSTRUCŢIE
Ideea de Europa, pe care o apărăm, este slăbită în ochii citățenilor şi este atacată de forțe politice puternice. Fără o Europă democratică şi bine structurată, vom fi martorii unei schimbări asupra căreia nu vom avea niciun control.
Aşadar, trebuie să apărăm Uniunea Europeană. Dar, pentru a o apăra, trebuie să o schimbăm.
Suntem conştienți că prelungirea crizei economice şi financiare a dat impresia cetățenilor că Europa nu are un răspuns sustenabil. Succesiunea Consiliilor Europene ineficiente a distrus o viziune şi aşa sceptică asupra Europei.
Europa trebuie să vorbească pe o singură voce pentru a face față schimbărilor pe care le avem în față. Împreună, putem acționa. Divizați, suntem neputincioşi.
Uniunea Europeană restructurată trebuie să se concentreze pe ce e esențaial. Trebuie să permită cetățenilor să fie implicați activ în instituțiile ei.
Alegerea europeană este o alegere care ține de suveranitate
Europa a fost creată pentru a se pune capăt războiului. Fondatorii şi-au impus obiectivul de a aduce prosperitatea şi dezvoltarea economică pe continent deschizând granițele. Drept rezultat, au urmat trei decenii de creştere.
Libera mişcare cetățenilor şi bunurilor a reprezentat un factor de dezvoltare. Ca efect de bumerang a apărut globalizarea, care la finalul secolului a afectat tot continentul. Popoarele mici şi medii s-au trezit deodată invadate de coloşi economici externi, de forțe financiare greu de localizat, de culturi care contrastau puternic cu ale lor. Ele şi-au simțit, astfel, amenințată suveranitatea.
Problema suveranității este una foarte delicată. Credem că cetățenii interpretează greşit, considerând că îşi pot exercita pe cont propriu dreptul de a-şi decide destinul, dreptul de a lupta pentru o viață mai bună. Resursele trebuie reunite, iar deciziile împărtăşite.
Criza europeană este o criză a democrației. În această era a infromației în masă, nu poate exista suveranitate fără democrație.O putere care nu este deschisă către cetățeni este automat respinsă.Instituțiile europene sunt atât de complexe şi sofisticate, încât nu sunt înțelese de cetățeni. Uneori, nici de angajații lor.
Re-fondarea Europei trebuie să răspundă la două întrebări:
1. Care sunt actualele ținte ale Uniunii Europene?
2. Ce rol joacă cetățenii în UE?
Care sunt actualele ținte ale Uniunii Europene?
Principiul care guvernează UE este principiul subsidiarității, care presupune că fiecare îşi poate exercita responsabilitățile local, regional şi național, în aria sa de competență.
1. pentru acele țări şi cetățeni care au decis să intre în UE, integrarea politică şi financiară sunt esențiale. Popoarele nu pot acționa unul împotriva altuia şi nici nu pot întoarce spatele celor mai slabi.
2. Este necesară îmbunătățirea capacității de producție. Asta implică sprijin pentru cercetare, inovație tehnilogică şi noi procese de producție. Competiția ar trebui să încurajeze crearea unor consorții europene puternice.
3. este esențial să fie apărat şi promovat modelul social european. Trebuie să ajustăm politica fondurilor structurale pentru a susține dezvoltarea zonelor sărace.
4. Este esențială o securitate energetică, incluzând integrarea rețelelor şi cooperarea pentru resurse. Trebuie folosite resurse mixte, să existe un mecanism de ajutor reciproc în caz de criză energetică. Accentul trebuie pus pe energie regenerabilă.
5. Trebuie să apărăm planeta şi să luptăm împotriva dezechilbrului climatic.
6. În această ordine nouă sunt esențiale politica externă şi securitatea europeană, ca răspuns la terorism şi la noile amenințări cibernetice. UE ar trebui să consolideze relațiile cu partenerii din Europa de Est precum Georgia şi Moldova.
7. Este necesară o luptă onestă şi eficientă contra tragediilor rezultate din emigrația ilegală.
8. Este esențial să consolidăm şi să reformăm politica comună în ceea ce priveşte agricultura.
9. Este esențial să luptăm împotriva oricărei forme de discriminare.
10. Este esențial să promovăm diversitatea culturală şi lingvistică.
Progresul democratic decisiv
Obiectivul este să implicăm direct cetățenii în procesul instituțional european şi să îi consultăm înainte de luarea deciziilor. Rolul Parlamentul European, care reprezintă cetățenii, ar trebui consolidat. Trebuie să îi sporim puterile legislative.
Propunem contopirea funcțiilor de Preşedinte al Consiliului cu cea de Preşedinte al Comisiei. În felul acesta, vom avea un lider al Europei, democratic, reprezentativ şi eficient.
Consiliul Europei trebuie să devină mai transparent.
Vrem o Europă corectă, deschisă şi dinamică”.
Mesajul lui Andi Grosaru pentru Consiliul PDE:
“Domnule preşedinte,
Dragi prieteni,
Felicitări pentru organizarea acestui important Consiliu. Vă salutăm şi vă asigurăm de ataşamentul nostru total față de principiile enunțate în manifestul Partidului Democrat European. Aşa cum ştiți, Asociația Italienilor din România - RO.AS.IT. a suferit o pierderea grea la începutul acestei luni. Preşedintele Mircea Grosaru nu mai este printre noi, dar a lăsat în urma sa realizări şi proiecte ce au depăşit dimensiunea națională a protejării drepturilor minorităților şi a unui mod de a face politică. Unul dintre aceste proiecte este parteneriatul dintre RO.AS.IT. şi Partidul Democrat European, un partid în al cărui viitor deputatul Grosaru, spirit vizionar, credea cu toată tăria. Noua conducere a Asociației Italienilor din România, din care fac parte, este onorată să ducă mai departe acest parteneriat.
În ceea ce ne priveşte, vom milita pentru toate principiile unei Europe democratice, în care forța este dată de unitatea de acțiune pe fondul dreptului de a-ți decide singur destinul. Povestea comunității etnicilor italieni din România ne spune cât de importantă este lupta contra tragediilor rezultate din fenomenul migrației. Cât de importantă este lupta contra oricărei forme de discriminare, o lupta în care suntem implicați direct şi primim un sprijin esențial din partea instituțiilor statului român. Conferința internațională pe care am organizat-o împreună în luna noiembrie a anului trecut, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, este un exemplu elocvent în acest sens. Cu participanți din mai multe țări, evenimentul a reprezentat o pledoarie pentru integrarea europeană şi pentru comunicarea deschisă între popoare.
România este un model de conviețuire etnică. Este una dintre puținele țări europene în care minoritățile recunoscute oficial de statul român, în număr de 18, sunt reprezentate la cel mai înalt nivel, în Camera Deputaților. Există şi alte comunități etnice care au găsit în România un mediu prielnic pentru o existență liniştită. În aceste condiții, gradul de integrare a minorităților etnice este unul foarte avansat, fără ca cetățenii români de alte origini să îşi piardă identitatea. Foarte curând, Parlamentul României va adopta Legea pentru Statutul Minorităților, un proiect elaborat în concordanță cu politica Uniunii Europene.
Europa este deosebită pentru că nicăieri în altă parte a globului nu există o asemenea diversitate culturală. De aici poate proveni energia pentru schimbarea pe care ne-o dorim. Acolo unde există cultură, există înțelepciunea de a discerne între politicile care doresc binele Europei şi politicile populiste, care profită de criza de identitate a adepților. Înainte de a şti cine vrem să fim, trebuie să ştim cine suntem şi cine am fost.
Ca şi dumneavoastră, vrem o Europă corectă, deschisă şi dinamică. O Europă respectată pentru modul său de a face politică. Vrem ca spiritul insuflat de Părinții Europei democratice în secolul al XX-lea să fie regăsit în acțiunile noii generații şi nu putem realiza aceste desiderate decât uniți, prin eforturi neobosite.
Vă mulțumesc!”
Lista participanților la Consiliul Partidului Democrat European
FRANŢA
François Bayrou
Marielle de Sarnez
Jean Marie Beaupuy
Robert Rochefort
Agnès Callou
Coline Le Bolloc’h
Rodolphe Geisler
Alexandra Leuliette
Antoine Carette
François Pauli
ITALIA
Francesco Rutelli
Flaminia Baffigo
Gabriele Beghini
Franco Bruno
Roberta Constantini
Loredana di Lorenzo
Elena Giacomin
Gianfranco Gidorino
Claudio Rosi
Bianca Trillo
ŢARA BASCILOR
Inaki Goikoetxeta
Jose Mari Etxebarria
Mikel Anton
CIPRU
Michael Loucas
Marina Dmetriou
SLOVACIA
Miroslav Hajnos
Igor Hrasko
Adriana Ciefova
SAN MARINO
Diego Ercolani
Federico Bascucci
POLONIA
Andrzej Potocki
INSULELE CANARE
Narvaj Quintero
ROMÂNIA
Andi Grosaru
Invitați:
CEHIA
Josef Broz
Pavel Telicka
GERMANIA
Gabi Schmidt
Karl Illgenfritz
Gregor Voht
Wolf Achim Wiegand
PORTUGALIA
Mendo Henriques
YDE
Charles Coudore
Marios Kaminarides
Miren Martiarena
Linda Kohutova
Mathieu Camescasse
Pierre Bornand
Jeremy Coste |
