O delegaţie a Asociaţiei
Italienilor din România - RO.AS.IT.,
condusă de preşedintele
său, Mircea Grosaru, s-a întâlnit,
pe 16 martie, cu un grup de reprezentanţi
ai Consiliului Europei, care evaluează
modul în care se aplică
în România "Carta europeană
a limbilor regionale sau minoritare",
document internaţional care a
fost ratificat de ţara noastră
prin Legea numărul 282/2007 şi
a intrat în vigoare la 1 mai
2008. Subiectul întrevederii
a fost legat de promovarea limbii
italiene în România, de
recunoaşterea limbii italiene
ca expresie a diversităţii
sale culturale, de folosirea limbii
italiene în educaţie, precum
şi de alte aspecte ce ţin
de viaţa comunităţii
italiene din România.
Primul care a luat cuvântul din
partea RO.AS.IT. a fost deputatul
Mircea Grosaru, reprezentantul etnicilor
italieni în Parlamentul României.
"Am studiat acest document, ,
document de mare importanţă
pentru România şi pentru
membrii comunităţii italiene
de aici. Vreau să vă spun
că România a găsit
cea mai potrivită soluţie
pentru a rezolva problemele minorităţilor,
şi anume reprezentarea parlamentară.
Avem posibilitatea de a participa
la viaţa politică şi,
astfel, de a ne implica direct în
luarea deciziilor care privesc minorităţile.
Statul român ajută foarte
mult comunitatea italiană. Ne
bucurăm de o atenţie deosebită
din partea instituţiei Primului
Ministru, ai cărei reprezentanţi
se interesează constant de activitatea
noastră", a spus domnul Grosaru,
continuând: "Asociaţia Italienilor
din România oferă sprijin
pentru partea culturală, păstrarea
limbii, conservarea vechilor dialecte".
Italienilor ne le mai e teamă
să îşi recunoască
originile
Preşedintele RO.AS.IT. s-a referit,
apoi, la semnele de întrebare
ridicate de rezultatele ultimului
recensământ făcut în
România: "Vă putem spune
multe despre neajunsuri, dar nu în
sensul de nemulţumiri. Concluziile
ultimului recensământ spun
că în România trăiesc
aproximativ 3500 de etnici italieni,
dar noi vedem lucrurile diferit. Imediat
după 1990, multor italieni le-a
fost frică să îşi
declare orginea. Mult timp, ei au
fost trataţi ca germanii şi
consideraţi nazişti şi,
deci, inamici, din cauza alianţei
din care Italia a făcut parte
în timpul celui De-al Doilea
Război mondial. în plus,
pe timpul comunismului, au trăit
în teroare din cauza Securităţii.
De aceea, atunci când a avut
loc recensământul, le era
teamă. Nu ştiau dacă
este bine să se declare italieni
sau nu. Noi, Asociaţia Italienilor
din România, ne-am înfiinţat
în 1993. Nu am avut timp să
le explicăm că nu trebuie
să le fie frică. Acum situaţia
este diferită. Ei ştiu că
nu au de ce să se mai teamă".
Domnul deputat le-a spus membrilor
delegaţiei europene că "în
România, în toate oraşele
mai mari există licee unde se
predă în limba italiană.
La liceul din Bucureşti
există clase în care se
studiază în italiană
ca limbă maternă. Am reuşit
să reînfiinţăm
aceste clase după 60 de ani".
Mircea Grosaru a apelat şi la
statistică în discuţia
cu oaspeţii de la Consiliul Europei,
subliniind că aproape 10% dintre
români vorbesc limba italiană:
"Aşa se explică faptul că
mulţi români pleacă
să muncească în Italia
şi faptul că vin aici atât
de mulţi investitori italieni".
La "Dante Alighieri" se va putea învăţa
în italiană de la 3 la 18
ani
Din delegaţia RO.AS.IT. a făcut
parte şi doamna Maria Dan, directorul
Liceului "Dante Alighieri". "Avem
tradiţie în predare bilingvă,
potrivit Memorandumului semnat în
2002 între România şi
Italia. în prezent avem clase
de limbă italiană începând
cu gimnaziu, admiterea în ele
făcându-se pe baza unui
test de competenţă lingvistică.
în viitor, însă, vom
construi un complex şcolar educaţional
în care copiii vor putea învăţa
în limba italiană de la
3 la 18 ani", a spus doamna director,
care a precizat că există
trei categorii de elevi: etnici din
România care vor sa redescopere
cultura înaintaşilor; familii
care au trăit în Italia,
copiii lor au început şcoala
acolo şi vor să o continue
tot în limba italiană; italieni
ai căror părinţi au
venit de curând în România.
Delegaţia europeană a fost
informată că Asociaţia
Italienilor din România a donat
o carte de gramatică italiană
care este foarte folositoare pentru
liceu. Pe viitor, cadrele didactice
de la "Dante Alighieri" se gândesc
să editeze chiar ele manuale
în limba italiană.
A fost prezentată activitatea
publicistică a Asociaţiei
La rândul său, doamna Ioana
Grosaru, vicepreşedintele RO.AS.IT.
a spus că "în rândul
etnicilor italieni, limba italiană
s-a păstrat mai puţin. Totuşi,
în comunităţile majore
se vorbeşte un dialect din Nord.
Preocuparea noastră principală
este de a proteja limba şi identitatea
comunităţii italiene din
România". A mai luat cuvântul
şi doamna Gabriela Tarabega,
directorul revistei "Siamo di nuovo
insieme", care a prezentat activitatea
publicistică a Asociaţiei.
Pentru o cât mai bună ilustrare
a activităţii RO.AS.IT.,
a fost proiectat filmul "Limba italiană",
realizat de Anca Filoteanu.
|
