SUMAR nr.8 / 2008

INTERVIU

De vorbă cu Oana Marinescu,
director general pentru Comunicare şi Diplomaţie Publică,
Ministerul Afacerilor Externe

     Reporter: De mai bine de un an de zile, ştirile despre România din presa italiană sunt preponderent negative şi se referă în mod special la infracţiuni. în acelaşi timp, în peninsulă există o comunitate de români de aproximativ 900.000 de oameni, perfect integraţi în societate. Ce putem face pentru aceşti români?
     Oana Marinescu: Mă bucur că puneţi întrebarea la persoana I plural, pentru că ceea ce putem face împreună este mult mai mult decât ceea ce poate face separat o instituţie a statului (fie ea şi Ministerul de Externe), sau o asociaţie neguvernamentală, un ziarist care vrea să scrie şi altceva decât ştiri negative, sau un simplu cetăţean. Revenind la întrebarea dvs, dacă vă aşteptaţi cumva ca cineva să organizeze o acţiune de anvergură, care să şteargă ca un burete tot ce s-a spus despre români în ultima vreme, acest lucru nu este posibil. însă putem începe cu lucruri mici, pe care le poate face fiecare dintre noi, în viaţa de zi cu zi, şi cu proiecte de un nivel mai mare, în care să colaboreze instituţii ale statului şi sectorul neguvernamental. şi am să vă dau câteva exemple: la nivel individual, modul în care se comportă fiecare român în Italia contează în percepţia publică asupra comunităţii româneşti. Dacă italienii au o experienţă personală pozitivă cu românii din viaţa lor, atunci imaginea pe care şi-o formează despre ei va contrabalansa imaginea negativă pe care şi-o pot forma citind ştiri negative. La nivelul asociativ, ştiu că există foarte multe asociaţii de români în Italia, răspândite pe teritoriul întregii ţări. Fiecare dintre acestea, dacă derulează un proiect cu impact, va avea rezultate bune pentru toţi românii. La nivel guvernamental, vă pot da un exemplu concret de campanie derulată cu fonduri publice şi private. Este vorba de o campanie iniţiată de Ministerul de Externe, care se va derula în Italia între 28 septembrie şi 9 octombrie, şi care va fi finaţată atât din fonduri guvernamentale, cât şi din fonduri de la companii. Chiar şi Asociaţia Italienilor din România ne va sprijini.
     Rep.: Cui se adresează această campanie?
     O.M.: Campania este gândită pe două niveluri. în primul rând, încercăm să atingem publicul general italian, prin organizarea de evenimente în spaţii publice, în pieţe principale din Torino (Piaţa Castello), Milano (Piaţa Domului) şi de la Roma. Vom umple aceste pieţe cu spectacole care să reprezinte valorile şi specificul românilor.
     Rep.: înţeleg că titlul campaniei este Piazza di Romania�
     O.M.: Da, pentru că mizăm pe aceste evenimente în spaţiu deschis care să ducă mesajul nostru direct şi nemediat către cetăţenii cărora ne adresăm. Vrem să le arătăm italienilor ce muzică ne place, ce dansuri dansăm, ce teatru privim şi vrem să îi convingem să trăiască împreună cu artiştii noştri acele emoţii pozitive pe care le creează astfel de reprezentaţii. Mesajul nostru cheie va fi că ne leagă mai multe lucruri, decât cele care par să ne separe. Adică vrem să le arătăm că avem valori şi gusturi similare.
     Rep.: Ce evenimente vor fi organizate?
     O.M.: La Torino şi la Milano vom ocupa câte o piaţă centrală de dimineaţă până seara. La Milano, va fi chiar mai mult de o zi. Vor fi demonstraţii de meşteşuguri populare, teatru pentru copii (Păcală în limba italiană), teatru de stradă, o fanfară, muzică pop (vom avea concerte cu Sistem şi cu Alexandru Bălănescu Quartet). La Roma, conceptul va fi diferit. Aş vrea să păstrez deocamdată elementul surpriză pentru acest eveniment, spunându-vă doar că va fi pe 4 octombrie. însă ceea ce vreau să subliniez este mesajul cu care merg aceste evenimente: sunt mai multe lucruri care ne leagă decât cele care ne despart.
     Rep.: Spuneaţi mai devreme că proiectul a fost gândit pe două niveluri. înţeleg că un nivel este cel de piaţă publică. Care ar fi al doilea?
     O.M.: Avem în egală măsură o serie de evenimente prin care încercăm să atingem un public specializat care, la rândul său, poate fi un bun promotor al României. Vom organiza sau vom patrona diverse evenimente în spaţiu închis, cum ar fi dezbateri la care să participe formatori de opinie din cele două ţări, reprezentanţi ai mediului de afaceri, elite culturale şi academice. Vom patrona o serată aniversară dedicată celebrului coregraf român din Italia, Gheorghe Iancu, care se va desfăşura la Milano.
     Rep.: Ce rol vor avea aceste evenimente în perspectiva summitu-lui guvernamental din Italia, din 9 octombrie?
     O.M.: Desigur că întreaga campanie va sprijini acel summit din punctul de vedere al comunicării publice. Sperăm să ajutăm opinia publică italiană să înţeleagă de ce este important acel summit guvernamental atât pentru Italia, cât şi pentru România.

sus