Interviu cu Catalin Ionescu
Arbore, director general al Operei Nationale
Bucuresti
Rep.
Întrucât viata, cu meandrele
ei, m-a adus, vremelnic, aproape de activitatea
Operei Nationale Bucuresti si de culisele
ei, am ramas foarte legata sufleteste de
aceasta institutie pe care o consider emblematica
pentru Capitala României.
Catalin
Ionescu Arbore. Prin natura si
importanta ei, Opera Nationala Bucuresti,
vrea nu vrea, trebuie sa ajunga obligatoriu
la acest statut de scena emblematica a Capitalei
si daca vom reusi sau nu, ramâne de
vazut.
Rep.
Spectatorii vor fi martorii si avocatii
Dvs. în acest caz. Mi-amintesc cu
tristete de anii de imediat dupa ’90
când Opera prezenta câteva spectacole
prafuite în fata unei sali aproape
goale si-mi dau seama ce salt enorm s-a
facut în ultimii ani. Acum salile
sunt arhipline, iar spectacolele, în
marea lor majoritate, o bucurie. Cum ati
reusit sa readuceti publicul în sala?
C.I.A.
Avantajul nostru este ca publicul s-a saturat
de ceea ce se întâmpla în
spectacolul politic si în cel al televiziunilor
si s-a reîntors singur spre salile
de spectacol. Publicul simte nevoia prizei
directe cu evenimente adevarate, a reîntâlnirii
cu spectacolul live, viu, fie el de opera,
de teatru, de opereta, sau de music-hall.
Publicul s-a reîntors în salile
de spectacol, ceea ce este pentru noi o
mare bucurie si un mare avantaj. Meritul
nostru în revenirea publicului nu
este foarte mare. Simpla comparatie cu televiziunile
si spectacolul politic este în avantajul
nostru. De abia dupa ce publicul intra în
sala de spectacol, de abia atunci apare
sau nu aportul nostru, în cazul în
care reusim sa le oferim lucruri de calitate
care sa ni-l faca fidel. Altfel, încercam
sa facem fata promovarilor de orice tip,
dar, din nefericire, nu prin intermediul
televiziunii, unde impactul ar fi mult mai
important, dar din motive financiare, pe
care le stim cu totii, acest lucru nu este
posibil. Asa ca utilizam mijloacele pe care
le avem la îndemâna: mizam pe
autori, pe interpreti, oferim afise, flyere,
comunicate de presa, newsletters-uri, organizam
conferinte de presa, participam la emisiuni
radio, atunci când ni se ofera spatiu.
De un succes deosebit se bucura „Zilele
portilor deschise” la repetitiile
generale. Ne adresam tinerilor prin toate
mijloacele posibile, încercam sa le
captam interesul pentru opera, sa abordam
spectacole cu un limbaj international, care
sa fie interesante si pentru tineri, care
nu au, din pacate, toate datele necesare
cunoasterii genului. Ei nu se apropie cu
usurinta de opera, dar este totusi un ce,
care le stârneste curiozitatea si
noi pe aceasta mizam. Muzica este un limbaj
universal si oricine are putina sensibilitate
poate decoda foarte usor limbajul sunetelor.
Prin sondaje profesioniste de opinie în
rândul tinerilor încercam sa
estimam dorintele acestui tip de public.
Nu încercam, însa, sa coborâm
stacheta (avem în fata exemplul negativ
al televiziunilor), ci doar sa oferim o
parte din ceea ce acest public îsi
doreste. Trebuie sa avem o anumita doza
de maleabilitate si compromis, dar trebuie,
totodata, sa ne asumam si rolul educativ
pe care institutiile abilitate în
educarea publicului se pare ca l-au uitat.
În acest sens, suntem deja pregatiti
sa demaram un ciclu de discutii amicale
între public si: compozitori, muzicologi,
dirijori, regizori, interpreti etc., care
sa faca o legatura simpatica, sa apropie
publicul de opera.
Repertoriu italian pe scena ONB
Rep.
Întrucât publicul caruia i se
adreseaza revista noastra „Siamo di
nuovo insieme” este, în primul
rând, cel de etnie italiana, am dori
sa ne spuneti cum este receptata opera italiana
la Bucuresti.
C.I.A.
Întinderea repertoriului italian pe
scena noastra este foarte ampla, compozitorii
italieni repre zen - tând 80-90% din
productiile noastre, pentru ca suntem mai
aproape ca sânge latin de italieni
si datorita limbii, dar si datorita temperamentului.
Noi ne apropiem usor de reperto - riul italian
si, apoi, stilul de belcanto este cel pe
care românii l-au studiat cu prepon
derenta. Donizzeti, Rossini, Verdi, Puccini
se afla permanent pe afisul Operei. Mai
mult, în anul 2008 am organizat Festivalul
Puccini, pentru ca cei 150 de ani de la
nasterea compozitorului nu pot fi trecuti
cu vederea. Puccini este un compozitor foarte
important în literatura genului, cu
totul special si foarte pretentios, cerând
interpreti cu voci speciale. Verismul lui
face ca receptarea de catre public a muzicii
sale sa fie foarte directa. Este compozitorul
care produce multe lacrimi cu Boema sau
Manon Lescaut. Spectatorii au aceleasi trairi
cu interpretii, la sfârsitul spectacolelor
se simt usurati si pleaca mai fericiti din
sala. Nu trebuie sa ne fie jena de asemenea
trairi, ele sunt profund umane. Noua productie
cu Boema, una din cele mai populare lucrari
ale lui Puccini, prezenta în festival,
a fost un Manon Lescaut suc ces scontat.
Boema produce o impresie speciala asupra
publi cului, cu atât mai mult cu cât
toti interpretii sunt foarte tineri, apropiati
de vârsta eroilor pe care-i întru
- chi peaza. Adevarul este ca tine retul
nu mai accepta conventia.
Rep.
Cred ca un alt element de atractie
pentru publicul Dvs. este invitarea în
spectacolele Operei a unor prestigiosi cântareti
straini.
C.I.A.
Da, într-adevar anul 2008
a fost un an bogat. Spectacole cu Tosca,
Manon Lescaut, Madama Butterfly s-au bucurat
de prezenta unor cân - tareti straini:
tenorul italian Gianluca Zampieri (în
Des Grieux si Mario Cavaradossi), basul
rus Boris Statsenko (în Scarpia),
soprana de origine japoneza Mina Taska Yamazaki
(în Cio-Cio-San) s.a. Programul lunii
decembrie a însemnat prezenta pe scena
ONB a unor importanti artisti, de talie
internationala, într-un spectacol-eveniment
sustinut financiar de Viorel Catarama, un
fan al muzicii clasice si de opera. Este
vorba despre spectacolul cu Samson si Dalila
de Saint Saëns, care a avut ca invitati
doi artisti celebri: Sylvie Brunet si Andrew
Richards.
Rep.
Anul 2008 a fost un an bogat, plin de evenimente
remarcate si aplaudate de publicul românesc,
prestigiul Operei a crescut enorm; ce surprize
veti oferi publicului Dvs. anul acesta?
Am auzit ca Opera Nationala Bucuresti va
fi una din vedetele Festivalului „George
Enescu” – editia 2009.
C.I.A.
Da, va fi un an deosebit de dificil
pentru colectivul institutiei noastre. Pe
lânga spectacolele actualei stagiuni
pe care ne vom stradui sa le prezentam la
standardele cu care i-am obisnuit pe spectatorii
nostri, va începe o perioada de munca
asidua pentru pregatirea participarii ONB
la editia 2009 a Festivalului „George
Enescu”. Aportul nostru la aceasta
manifestare de mare prestigiu va fi deosebit
de important. Ne revine cinstea de a deschide
Festivalul cu o noua productie OEDIP, pe
care o preluam de la Toulouse si, în
continuare, vom prezenta ultimele noastre
productii cu Macbeth, Manon Lescaut si Lacul
lebedelor. De asemenea, vom aduce în
fata spectatorilor si opera-concert –
Celan – o lucrare moderna a cehului
Peter Ruzicka. Prezenta în Festivalul
„George Enescu” – 2009
- constituie pentru noi o mare onoare, dat
fiind faptul ca este pentru prima data dupa
30-40 de ani când ni se face o asemenea
invitatie, dar si o imensa responsabilitate.
Va trebui sa fim la înaltime. Cred
ca nu ne va fi foarte greu sa reusim, cu
conditia de a ne impune un efort sustinut
si foarte punctual.
Rep.
Sunt convinsa ca nu sunteti persoana care
sa dea înapoi în fata unei asemenea
provocari si ca ONB va fi la înaltimea
asteptarilor. Va doresc mult succes!
|
