|
|
|
|
|
Cuvinte
cautate frecvent |
|
românia, italia, minoritati,
asociatie, italieni, deputat, european, presa, national , administratia,
drepturi, decizie, politici, international, secretar de stat,
protocolul, patrimoniului, document, consiliu, comitet director |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
REVISTA "SIAMO DI NUOVO INSIEME" |
|
A apărut ultimul număr
al revistei "SIAMO DI NUOVO INSIEME".
Începând
cu luna august 2008, revista “Siamo di nuovo
insieme” va putea fi citită şi
on-line în cadrul site-ului Asociaţiei
RO.AS.IT., fapt ce va permite un acces mai larg
şi mai facil la reflectarea problemelor şi
activităţilor minorităţii
italiene, precum şi largirea ariei de impact
şi comunicare natională şi internaţională.
Aşteptăm articolele
Dumneavoastră la următoarele adrese
de e-mail:
siamodinouvoinsieme@roasit.ro, gtarabega@yahoo.com
SUMAR
nr. 16-17 / 2010 |
|
RO.AS.IT. a spus prezent la „primavara
cartii” |
Frumoasa esti, Italie! |
Salon Sorana Coroama Stanca |
Noduri italiene. Evolutie, limbaj,
stil |
si a fost „Vremea... Carnavalurilor” |
Accademia Teatro alla Scala din
Milano în parteneriat cu ONB |
Icoana Casei la Muzeul National
al Satului |
Sentimenti in dialogo –
itinerar fotografic româno-italian |
Antonio Furnari, tenorul cu inima
jumatate italiana, jumatate româneasca |
Povesi pe strada Libertatii. Interviu
cu Natalia Pesamosca |
Poezia si Gloria la Institutul
Italian de Cultura din Bucuresti |
Mistere venetiene |
Franco Midiri. Un turneu de larga
respiratie |
Drumul sperantei / Veneti in Romania
/ 20 de limbi minoritare... |
Italianul din Buhusi |
O noua lege in sprijinul firmelor |
Pagina dei lettori / Rubrica cititorului |
|
|
|
|
|
|
|
EDITORIAL
"Buona Pasqua!"
|
Dupa o iarna lunga si grea, in care, insa, evenimentele culturale nu ne-au lipsit, iata-ne ajunsi in preajma Sfintelor Pasti, care se vor sarbatori in acest an, impreuna, de catre credinciosii catolici si ortodocsi.
Sarbatoarea Pastelui este asociata cu primavara, iar retrezirea la viata a naturii si a oamenilor simbolizeaza noua viata redob�ndita de crestini prin crucificarea si invierea lui Iisus.
Pastele, cea mai importanta sarba- toare crestina a anului, a fost sarbatorit pentru prima data in jurul anului 1400 inainte de Hristos. Cuv�ntul Pasti/Paste provine in limba rom�na din forma bizantino-latina Pastihae a cuv�ntului de origine evreiasca Pesah (trecere), mostenit de evrei de la egipteni. Evreii numeau Paseha (Pasti) - sau sarbatoarea azimilor - sarbatoarea lor anuala in amintirea trecerii prin Marea Rosie si a eliberarii lor din robia Egiptului, care se praznuia la prima luna plina de dupa echinoctiul de prima- vara. Vechiul Testament contine "instructiunile" date de Dumnezeu pentru sarbatorirea Pastelui, lui Moise. In aceasta zi, evreii din antichitate isi aminteau de faptul ca Dumnezeu i-a salvat de robia in care se aflau in Egipt si au sarbatorit iesirea din Egipt prin sacrificarea unui miel, cu s�ngele lui fiind unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau.
Se spune ca s�ngele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu, pentru ca in acea noapte, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omor�t toti fiii int�i-nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa s�ngele mielului, in schimb, in casele israelitilor nu a murit nimeni, pentru ca acestia ascultasera porunca lui Dumnezeu.
In anul 30 al erei crestine, stiind de iminenta mortii Sale, Iisus a voit sa celebreze cina pascala impreuna cu discipolii Sai. La Cina cea de Taina, El le-a vorbit ucenicilor despre varsarea s�ngelui Sau si despre m�ntuirea pe care acest eveniment o va aduce lumii. Din acel moment, Pastele a capatat o noua semnificatie pentru crestini, nu se mai comemora eliberarea din Egipt, ci moartea si invierea lui Iisus. Victima sacrificata nu mai era mielul, ci insusi Iisus Hristos, iar s�ngele Lui nu mai ungea st�lpii casei sau altarul templului, ci era varsat pentru m�ntuirea intregii omeniri. Eliberarea nu mai era din Egipt, ci din sclavia pacatului.
De Pasti se sarbatoreste Invierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, si de c�nd, a treia zi, dupa scripturi, de la sav�rsirea Lui pe cruce si punerea in morm�nt, femeile purtatoare de mir au gasit morm�ntul gol, pentru ca Hristos inviase.
Hristos a dob�ndit astfel cea mai stralucita biruinta care s-a vazut vreodata: biruinta impotriva mortii si rautatii omenesti, biruinta ce a putut fi tagaduita, insa nu i-a putut fi luata niciodata. Acum, in preajma Sarbatorilor Pascale, tuturor membrilor si colaboratorilor nostri, indiferent de religie, le transmit:
Sarbatori fericite, Buona Pasqua!
Mircea Grosaru
|
sus
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|